Exista crima perfecta?

Pentru Elijah Wood, rolul din „Lord of the Rings” a fost semnalul
pentru cariera fulminanta pe care acest tanar actor nascut in Iowa SUA
o continua cu la fel de multa pasiune, toate distributiile sale
ulterioare venind sa confirme talentul sau.
De la copilul Frodo din Stapanul Inelelor, la tanarul care in Day Zero
incerca sa simta libertatea prin orice por al fiintei sale si incheind
cu studentul Martin, pasionat de matematica.Rol pe care il joaca
in „THE OXFORD MURDERS”, alaturi de marele John Hurt sub bagheta
regizorala a lui Alex De La Iglesia.
Un rol care il prinde foarte bine pe Elijah, un sprijin subtil oferit
de catre mentorul sau din scenariu, profesorul Arthur Seldom. Si o
enigma de rezolvat. O crima in care tanarul Martin este atras ca de un
magnet, un fir care trebuie descalcit apeland la neconventionala
uneori teorie a logicii matematice.
Un psihopat care dirijeaza din umbra toate miscarile de pe tabla de
sah, putina dragoste si multa tensiune care te tine conectat ca
spectator pana la capat. Mai ales ca rasturnarile de situatii sunt la
ordinea zilei.

„The OXFORD MURDERS” este o creatie bine realizata, construita pe
sistemul clasic al povestilor politiste englezesti, cu un inspector
mai prostanac, cu un „geniu in ale criminalisticii” si discipolul sau.
Diferenta sta in modul in care scenaristul si regizorul peliculei au
imbracat scheletul clasic obisnuit, gen Agatha Christie sau Arthur
Conan Doyle.Va ramane voua, dragii mei, sa faceti pe detectivii si sa
descoperiti detaliile.

Anunțuri

Si robotii se pot indragosti…

Filmul „Bicentennial Man” al regizorului Chris Columbus vine sa
completeze seria de SF-uri gen Terminator cu care am fost obisnuiti in
ultimele decade ale secolului XX. Si pentru ca trebuia ceva nou, fara
prea multe efecte speciale de genul exploziilor, urmaririlor pline de
adrenalina, regizorul a apelat la Isaac Asimov si creatiile sale din
care a selectat doua „The Positronic Man” si „The Bicentennial Man”.
Compilarea celor doua capodepre asimoviene a dus la aparitia unui
mamut: un proiect cinematografic de amploare cu un buget de 100 de
milioane de dolari. O creatie ce nu-l caracterizeaza totusi pe Chris
Columbus, mai ales ca el obisnuise publicul cu comedii usoare, gen
„Home Alone”.
Probabil simtea nevoia sa treaca la o noua etapa a carierei sale,
probabil a dorit sa incerce ceva nou. Si astfel a aparut „Omul
bicentenar”.
Un joc exceptional facut de Robin Williams. Un recital cum putin mi-a
fost dat sa vad, un alt Robin Williams, diferit de rolurile sale
celebre din filmele de comedie gen Flubber, sau Mrs.Doubtfire.
Un personaj care impresioneaza prin dorinta de a cunoaste sentimentele
specifice omului, in conditiile in care el e o „simpla dar totusi atat
de complicata masinarie” si o induiosatoare poveste de dragoste…
Sam Neil (Memoirs of an invisible man, Perfect Strangers, Merlin II),
Oliver Platt(Dr. Dolittle, A time to kill, The three musketeers),
Embeth Davidtz(Fracture, Schindler’s list,Fallen) completeaza o
distributie impresionanta formata din nume grele ale cinematografiei
daca ne gandim doar la filmele in care acestia au jucat, sau doar la
carierelele lor intinse de-a lungul zecilor de ani.

Omul bicentenar un film de exceptie, un film de savurat asemeni unui
pahar cu vin de colectie 1999.

Adevar, sau provocare?

Sincer, nu inteleg cum de unii critici pot numi comedie o astfel de

productie.Pentru ca filmul,”Love me if you dare”, dincolo de
amuzamentul trezit unora este o frumoasa poveste de dragoste.Franceza
e drept, in stilul specific al gandirii pariziene, insa o poveste de
dragoste iscata intre doi foarte buni prieteni.

Creatia lui Yann Samuell, din a carui filmografie mai retinem si
pelicula „My Sassy Girl” vine sa demonstreze ca in timp un simplu joc
al copilariei se poate transforma in ceva mult mai profund si
periculos totodata.
O pelicula care pe unii ar putea sa plictiseasca, pe altii sa ii
atraga, insa o creatie bine inchegata , cu ritm, actiune, pasiune,
indrazneala, situatii limita.

Doi actori absolut frumosi atat prin jocul lor cat si prin atitudinea plina de naturalete si dezinvoltura impusa personajelor. Doi actori in rolurile principale care practic fac tot filmul.Guillaume Canet, remarcat de critica de specialitate pentru productia Ne le dis a personne (4 premii Cesar in 2007 si multe alte nominalizari si distinctii) si Marion Cotillard ( Oscar in 2008 pentru rolul Edith Piaf).

Un regizor aflat la debut, dar un debut premiat. Pentru ca „Love
me if you dare” este un film care isi merita pe deplin premiile obtinute.Si multe aplauze
din partea noastra, a criticilor , dar mai ales din partea voastra a
publicului spectator.

Julien si Sophie. O poveste care incepe undeva in adolescenta si se termina undeva… Dar se termina ea oare vreodata?Ramane sa aflati chiar voi…