Siderația Zilei: România, o națiune de pamblicari?

Că educația nu mai reprezintă o prioritate națională, o știm cu toții. Atât noi, cei care au prins schimbarea macazului politic din 1989  ca elevi ori studenți, dar mai ales cei care au intrat pe băncile școlii după 2000 încoace.

 

O ambrambureală totală, o degringoladă generalizată, cu modificări pe bandă rulantă, unele modificând modificarea modificării, toate cu un singur scop pe care îl resimțim din plin acum spre finalul deceniului doi din noul mileniu.

 

Trăim vremuri tot mai tulburi, navigăm fără o direcție precisă, dar ne dăm atoateștiutori și refuzăm orice intenție de redresare din partea privitorilor de pe margine.

 

Nația română este prin esența ei, una mult prea mândră și prea fudulă, una purtătoare de ochelari de cal, mereu cu fundul în două luntrii. Și poate și de aceea este atât de ignoranță și de nepăsătoare. O atitudine din care se hrănește tot mai mult și cu o și mai mare poftă hidra născută din acest somn al rațiunii în care s-a complăcut, precum porcul în mocirlă, poporul român.

 

Schimbare nu e ușoară și nici nu va fi posibilă prea curând. Și aceasta este o consecință directă a stării jalnice în care se află învăţământul românesc, odinioară perla societății, acum un om al străzii (fie-ne permisă comparația)

 

Degeaba ne lăudăm cu megaperformanțele olimpicilor României, degeaba tot distribuim fotografii cu reușitele lor și lăudăm ciosvârtele dezosate aruncate în batjocură de aleșii neamului drept premii pentru medaliile aduse României.

 

Obtuzitatea gândirii unei națiuni, tot mai încuiată și tot mai îndoctrinată di punct de vedere religios, dar mai ales politic, determină refuzul și neacceptarea faptului că reușitele excepționalilor din educație se bazează EXCLUSIV pe eforturile extracuriculare a profesorilor și a sumelor pompate de către părinţii elevilor participanți la olimpiade. Statul nu are niciun merit în acest demers educațional. Ba dimpotrivă, a reușit să ducă naibii și calitatea de gratuitate a procesului educațional bugetar. Așa că nici pomeneală de gratuitate în educația stat!

 

Și atunci, dragii mei, oare către ce anume ne îndreptăm, acum în prag de preluare a frâielor Uniunii Europene? Oare unde vom fi peste un deceniu, sau doi, dacă tot scoatem la înaintare și îi susținem pe toți imberbii și mișeii îmbuibați și analfabeți în fruntea statului? Ce se va alege de noi, ca nație, dacă tot îi ostracizăm sau chiar omorâm pe cei care vor progresul și bunăstarea poporului?

 

Altfel spus, fiecare nație doarme după cum își așterne. Sau după cum vor mușchii politicienilor!

 

Drum bun și cer senin dragii mei, oriunde v-ați afla!

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s