Ipocrizia, la rang de mare artă

Demonstrațiile de duminică seară (22 ianuarie pentru a fi mai exacți) au certificat, dacă mai era cazul, că  politicianul român nu s-a schimbat cu absolut nimic din 1989 încoace.  La fel de arogant, la fel de plin de el, de nesimțit și cu tupeu fără de margini. E și normal să fie așa, să aibă o astfel de atitudine. Cât timp se găsesc sute de mii de adulatori, adoratori care-l venerează și-l ridică în toate slăvile posibile și imposibile.

Din patru în patru ani mergem la vot și, deși știm cât rău ne-au făcut unii sau alții de-a lungul timpului, suntem incapabili să-i lăsăm deoparte și să alegem un nou drum în viață. În practica medicală, în psihiatrie/psihologie, chestia asta se numește sindrom Stockholm. Am mai vorbit despre el și există tomuri de hârtie, sute sau chiar mii de pagini pe internet pe tema respectivă, așa că  nu disecăm subiectul și mergem mai departe.

Ei bine, exact această incapacitate a noastră, a românilor, de a arunca la gunoi rebuturile din politică generează starea de fapt care ne guvernează destinele în prezent. Iar tărășeniile pe care politicienii ajunși acum la butoane sunt gata să le pună în aplicare, apelând la ordinare metode de manipulare a opiniei publice se regăsesc în lista de nemulțumiri a celor ce au ieșit în stradă.

În nimicnicia lor găunoasă, derbedeii societății, ce pozează acum în mari reformatori, au ajuns să înfiereze prin apelarea la diverse invective orice încercare de protest social (garantat de Constituție și de democrația însăși), nazismul la care făceau aceștia referire, atunci când pomeneau de ”lichelele” din stradă, fiind de fapt și de drept arma pe care ei înșiși o folosesc în aceste momente. Cam sună a ipocrizie, nu?

Tot din sfera ipocriziei fac parte și ieșirile la rampă ale celor doi protagoniști în războiul dus prin intermediul tembeliziunilor care, cică, dau știrile profesionist de exacte. Mă refer aici atât la Iohannis dar și la mustăciosul de Teleorman. Dacă în primul caz, putem vorbi despre repetarea nemțeste a unui scenariu, cel din 2015 ( tragedia COLECTIV) și lupta pentru câștigarea încrederii străzii, pe principiul încercarea moarte n-are dar nici viață liniștită, în situația lui Dragnea, ipocrizia capătă aspecte extrem de grotești. În condițiile în care vorbește de cele sfinte deși el însuși e păcătosul care ar trebui să se teamă de pedeapsa divină, dacă o exista vreuna.

Păi, bine fraților, taman el s-a găsit să iasă la rampă să pomenească de mineriade, de uzurparea de calități oficiale (ce mare uzurpator e Iohannis care se folosește de prevederile Constituței)? Tocmai el care în conferințele de presă de instalare a noului guvern Grindeanu a trasat liniile programului de guvernare să vină și să-l acuze pe șeful statului de uzurpare? Tocmai el își arogă dreptul de a vorbi despre mineriade în condițiile în care tătucul și mentorul lui pe linie de partid, Ion Iliescu, este cel care a chemat minerii? Mineriadă va fi poate ceea ce anunța impertinentul chelios al PSD, Codrin Ștefănescu, care zeflemitor anunța desantul a cel puțin 100.000 de pesediști pentru a susține amnistia și grațierea. Pentru că una e să chemi poporul să apare cică democrația, având în spate un lider manipulator și alta e când societatea civilă iese în stradă de capul ei neavând o entitate coordonatoare clară în față. Dar pentru derbedeii din politică și acoliții lor din presă, sindicate șamd e un aspect mult prea minor pentru a-i da importanță. Măcel să iasă!

Revenind la Dragnea și ai lui… Te mișcă la corazon și-ți dau lacrimile citind declarația mustăciosului fante de Teleorman. Mai să îți vină să-l crezi când vorbește cu ”dragoste” despre binele poporului și cum nu-l lasă răii și derbedeii soroșiști sau iohaniști să-și facă treaba pentru a duce existența românilor pe cele mai înalte culmi ale dezvoltării. Mai că l-aș crede dacă nu aș privi în urmă și aș vedea bunăstarea prostimii de-a lungul timpului, în diversele perioade de guvernare PSD și nu numai (PSD-ul deține recordul la ani de guvernare, deci marea vină e a lui) în raport cu traiul opulent al celor care dirijează întru propriul beneficiu mersul trebilor statale. Suntem ultimii în Europa și ne devansează și multe țări din Africa la capitolul trai. De ce oare?

Așa că Dragneo: ia-ți prietenii de-o aripă, ia-l și pe Iohannis și pe ai lui și duceți-vă învârtindu-vă încotro oți vedea cu ochii. Că noi ne-am săturat să fim luați de fraieri. Care noi? Ăia de-i faceți animale, naziști, proști, cretini șamd. Nu ăia pe care-i prostiți cu mâncare, bani și alte cele.

Să auzim numai de bine?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s