Siderat de România: De ce să înjur?

Nu îmi permit să înjur Diaspora. Așa cum o fac alți imbecili, jurnaliști sau simpli postaci,” mândri că sunt români” doar așa de fason, vorba bancului, care ar lupta cu toții până la unu întrucât imediat după trebuie să ia masa. E ca și cum mi-aș înjura sora plecată nu pentru plimbări și tot felul de selfie-uri pe plajele din Martinica sau pentru șpagaturi prin te miri ce cluburi din Dubai ori Ushuaia.

Diaspora, cu D mare de fiecare dată, e formată 90 % din românii dezamăgiți de liderii din țara lor, de slabele șanse oferite de sistem pentru a trăi decent (restul de 10 procente împărţindu-se frățește de către ciorditori, cerșetori și turiștii de ocazie).

Aceasta este Diaspora, doamnelor și domnilor! Priviți în țară la tragedia copiilor celor plecați, sfâșiați de dor și mereu inadaptați realităţii cotidiene și, dacă aveți mintea limpede și nedeviată de către manipulatorii media, veți înțelege cruda realitate. Acei oameni nu și-au lepădat precum animalele odraslele și au fugit în lume. Au plecat cu gândul să le ofere acestora o șansă și o viață mai bună. Pentru ce să rămână în țară să ajungă să fure și să dea în cap pentru a supraviețui?

”Mândria de a fi român” nu se referă la a sta ca tembelul și a geme la unison și fals pentru a primi o ciosvârtă de la masa îmbuibaților posdecembriști. Dacă românii chiar ar fi mândri de statutul lor căpătat prin naștere și-ar scoate aerele și bășinile din cap, căpătate mai ales după 1989 și ar purcede să facă ordine în casă. Odinioară, cu cât era mai mândru românul, cu atât era mai frumoasă țara, casa, ograda sau livada sa. Acum… Să mă ierte Dumnezeu cel Adevărat, cetățenii de la nord de Dunăre sunt orice, numai ceea ce crede ei că sunt nu îs!

E adevărat: mai sunt și oameni muncitori rămași aici ce trăiesc cu speranța unui viitor mai bun. Dr vorba directorului ziarului, Ion Marin, mulți dintre cei rămași s-au născut exact când nu trebuia. Și astfel societatea actuală s-a pricopsit și se pricopseşte în continuare cu din ce în ce mai mulți inadaptați și frustrați. Unii dintre ei ajung să profeseze pe diferite paliere: în media, în politică, în economia care a mai rămas. Dacă și-ar vedea de treabă ar fi bine pentru România. Dacă…

Realitatea demonstrează însă altceva (și cu asta nu poate fi de acord Diaspora niciodată). Imbecilitatea a ajuns o adevărată artă și un model de exprimare la nivel înalt în societatea românească: false modele, așa-ziși formatori de opinie dar și, lucru extrem de nociv și regretabil, conducători de nație (nu facem nominalizări!). Mândria de a fi român nu înseamnă ranchiună, ciudă și ură. Mândria înseamnă să ne bucurăm de semenii noștri, de reușitele lor. Nu să le dăm în cap pentru încearcă să fie altfel decât restul gloatei ce stă cu coada-n sus, cu nasul așijderea, nevăzând, neacceptând, neauzind de mizeria pestilențială de sub propriul preș!

Este motivul principal pentru care mulți dintre cei ce își plâng dorul de casă, de părinți, de copii, de familie etc pe meleaguri străine, rejectați de un sistem corupt căruia nu au vrut să îi aducă seria de pupături în fund (precum sora mea, medic dedicat meseriei, sătulă să mai lupte cu birocrații din Colegiu, ori alții ca ea), sau autoexilați, scârbiți de impotența clasei politice de a mânui hățurile unei nații (cazul Caragiale e cel mai cunoscut).

De aceea nu îmi permit să înjur Diaspora. E ca și cum l-aș înjura pe Decebal, pe Burebista, pe Mihai Viteazul, ori regii și domnitorii ce au luptat pentru ca noi ca nație să existăm sub același steag. Mi-aș fi permis să dau cu pietre în cei plecați dacă în egoismul lor nu ar fi trimis o lețcaie pentru cei rămași în țară. Dar au trimis miliarde de euro în România. Miliarde din care s-au plătit pentru îmbuibații postdecembriști milioane prin taxele și impozitele anuale (bașca comisioanele luate de bănci și redirecționate cu abilitate către același sistem mafioto-economico-politic). Prin urmare, de ce i-aș înjura?

O problemă la care trebuie să cugetăm cu toții, indiferent că suntem mândri de statutul nostru de român, la propriu și, varianta mai tristă, la figurat…

Să auzim numai de bine!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s